Home BNR Surplusul de cont curent in Romania. Ce e normal si ce nu

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Exista multe voci care sunt realmente ingrijorate de surplusul de cont curent al Romaniei. Pana la urma, ce e normal si ce nu in surplusul contului curent al unei economii ca a noastra? Vestea buna este ca exporturile de bunuri si servicii s-au imbunatatit. Importurile scazute arata insa o scadere a investitiilor si a consumului ca urmare a lipsei finantarii externe, ceea ce e o veste proasta. Scaderea consumului si investitiilor echivaleaza cu destimularea cererii agregate, or asta nu ajuta deloc o crestere economica deja firava. Dat fiind ca nu economisim destul de mult pentru a putea sustine investitiile, cel mai intelept este sa apelam la economiile altora (economisire externa/importuri).

Privind din aceasta perspectiva, se ajunge la concluzia ferma ca Romania nu-si permite pur si simplu sa aiba surplusuri de cont curent. Avem nevoie de deficite de cont curent, daca vrem crestere. Un deficit de cont curent va reflecta diferentialul dintre economisirea interna si necesarul propriu de investitii. In plus, imbunatatirea contului curent nu este una structurala, determinata de fundamente economice mai bune, ci mai degraba una conjucturala, temporara, nesustenabila, nefiind de natura a indica o echilibrare a economiei nationale.

Argumentele prezentate mai sus si invocate des zilele astea sunt corecte.  Reprezinta insa doar o parte de adevar. Uitam un lucru esential. Surplusul de cont curent al Romaniei este un efect al recesiunii si nu o cauza a ei. Poate fi cel mult efectul unui cerc vicios nedezirabil- criza a determinat ajustarea puternica a deficitului de cont curent, ba chiar a condus la acumulare de surplusuri care, mai departe, nu ajuta deloc economia. Contul curent al balantei de plati externe este senzitiv la modificarea decalajului de productie (output gap, sau diferenta dintre PIB ul potential si PIB ul curent) prin canalul balantei comerciale. Aceasta din urma este principala componenta a contului curent, motiv pentru care deficitul de cont curent se confunda adesea cu deficitul comercial.

Mecanismul de transmisie este simplu, intuit de teoria economica si sustinut de practica. Cand decalajul de productie intr-o economie devine pozitiv este de asteptat ca deficitul contului curent sa creasca, in timp ce un decalaj de productie negativ este insotit de deficite reduse / surplusuri de cont curent. Prabusirea cererii agregate determinate de criza financiara internationala s-a reflectat imediat in adancirea diferentei dintre PIB ul potential si PIB ul curent al economiilor (gap ul de productie). In lant, caderea cererii agregate a condus la ajustarea masiva a deficitelor de cont curent (diminuarea lor).

Cum a functionat mecanismul in Romania. Cand economia romaneasca crestea cu mai mult de 7%, aveam la pachet un varf in deficitul de cont curent, aproape 13%. Rationamentul logic ne face sa ne intrebam de ce o cadere economica la fel de puternica (indusa de criza) nu a condus in Romania la o ajustare simetrica in contul curent? Caci asimetria de ajustare a contului curent in Romania fata de alte tari a fost foarte puternica. Toata Europa in perioada precriza a inregistrat ajustari masive a deficitelor de cont curent, urmare fireasca a intrarii economiilor lor in decalaj de productie negativ. In timp ce in unele tari aceste corelatii s-au manifestat vizibil, in Romania ajustarea contului curent s-a dovedit a fi practic insuficienta in raport cu scaderea puternica a cererii. Acesta este motivul pentru care, spun eu, surpusurile de cont curent in Romania nu cred ca ar fi trebuit sa ne surprinda atat de mult. Romania are surplus de cont curent ca urmare fireasca a caderii economice/prabusirii cererii agregate determinate de criza care a afectat pe toata lumea. Ne place sau nu, asta e evolutia normala a unei economii, motiv pentru care surplusul de cont curent/deficit mic de cont curent nu cred ca ar fi trebuit sa fie o surpriza prea mare.

Mai mult, estimarile oficiale arata ca gap ul de productie in Romania va ramane negativ cel putin pana in 2017, ceea ce inseamna, conform rationamentului prezentat mai sus, ca Romania va avea in continuare niveluri mici ale deficitului de cont curent sau chiar surplusuri. Cel putin pana la inchiderea output gap ului, aceasta va fi, caeteris paribus, evolutia fireasca in contul curent al balantei de plati. Ceea ce nu este cel mai rau lucru care se putea intampla. Sa privim si cealalta fata a monedei. Nevoile de finantare in Romania sunt formate din datoriile externe scadente anuale plus deficitul de cont curent. Un surplus de cont curent va insemna deci o dependenta mai mica pentru fluxurile externe de capital, altfel spus cu o finantare mai facila a acestuia. Or, reducerea nevoii de finantare externa, in peisajul international actual poate fi un mare plus pentru Romania.

In loc de concluzii, as mentiona aici un risc asociat surplusurilor de cont curent neluat inca in discutie si care nu trebuie ignorat. Un excedent in contul curent poate fi interpretat si altfel – arata ca sectorul privat economiseste mai mult decat sectorul public, sau economisirea privata este mai mare decat economisirea publica. O astfel de interpretare poate constitui pentru unii un motiv suficient pentru a relaxa politica fiscala. Ei, o astfel de interpretare a surplusului de cont curent poate fi intr-adevar riscanta/anormala  pentru economia Romaniei. Cel putin in contextul de fata.

articol publicat pe www.contributors.ro

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns