Home criza financiara SUA evita Cutia Pandorei. Pentru cat timp?!

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Criza politica declansata in SUA cu doua saptamani in urma s-a prelungit mai mult decat era de asteptat. Astazi, 17 octombrie, toti ochii au fost indreptati spre America, acolo unde un blocaj politic risca sa duca statul federal in incapacitate de plata, tragand dupa el intreaga economie mondiala. Secretarul Trezoreriei avertizase Congresul american cu privire la riscul de a ramane fara bani, in conditiile in care masurile luate anterior de ridicare a plafonului de datorie expirau pe 17 octombrie. Un esec risca intrarea SUA in faliment, cu efecte catastrofale.

Nu e prima data cand ridicarea plafonului pe datorie a SUA a creat probleme, insa acum contextul era extrem de delicat, iar consecintele ar fi putut fi mai grave chiar decat cele determinate de criza din 2008. Votul favorabil al alesilor americani a rezolvat insa doua probleme in acelasi timp: plafonul datoriei a fost ridicat, urmand ca in curand sa fie adoptata si legea finantelor ce a adus America in somaj partial incepand cu 1 octombrie (efectul Obamacare).

 Era de asteptat sa se intample asta. In cazul unui default, problema americana devenea problema  noastra, a tuturor, iar SUA nu avea cum sa permita asta doar pentru ca liderii politici nu au cazut de acord. Efectul imediat ar fi putut fi intrarea intr-o noua recesiune cu consecinte puternice pentru intreaga economie mondiala. Un default al Statelor Unite ar fi aruncat practic in haos bursele, ar fi blocat pietele monetare, dolarul s-ar fi prabusit, dobanzile ar fi crescut semnificativ, ar fi scazut rolul dolarului ca moneda de rezerva internationala, etc. Pe scurt, un scenariu apocaliptic. Nu intamplator studii realizate recent de economistii Fondului Monetar International au confirmat ca o noua criza in America ar duce automat la declansarea unei noi recesiuni mondiale.

Si totusi, problema SUA e una structurala. Faptul ca au evitat falimentul nu inseamna ca au rezolvat problema. Se cumpara timp. Ramane problema de baza, o datorie publica nesustenabila intr-un model economic american atipic. Sustenabilitatea datoriei publice a unui stat e dependenta de rata de crestere a economiei sale, de nivelul dobanzilor guvernamentale la care este imprumutata de piete, dar si de capacitatea ei de a genera surplus primar. Daca propria rata de crestere economica este mai mica decat dobanda la care statul se imprumuta, atunci statul are o problema legata de capacitatea de rambursare a datoriei contractate. Exista doua posibilitati de a stabiliza datoria. Fie sa creeze surplus primar, fie sa creeze inflatie.

Pana in acest moment, SUA a beneficiat de dobanzi la datoria guvernamentala mult mai mici decat ar ales ar fi fost cazul. Oricare alt stat aflat in situatia SUA ar fi fost cu totul altfel taxat de piete. Cu toate ca realitatea a aratat ca pietele esueaza usor in alocarea eficienta a primei de risc atasata dobanzilor guvernamentale, in noul context nu cred ca SUA va continua sa fie imprumutata la dobanzi la fel de avantajoase. In plus, pana acum SUA a ales calea inflatiei. Ce solutii mai au americanii? Un raspuns traditional american – inflatie via politica monetara – nu va mai putea fi mult timp folosit. Iar rostogolirea datoriei nu poate continua la infinit.

Solutia pentru SUA este trecerea de la inflatie la generarea de susplusuri primare. Problema nu e noua. La inceputul anului, americanii au scapat la limita de asa numitul fiscal cliff, Senatul reusind atunci sa evite declansarea “zidului bugetar” ce presupunea o combinatie (nefericita atunci avand in vedere contextul) de taiere de cheltuieli si cresteri de taxe. Crearea de surplusuri primare va trebui facuta intr-un ritm gradual, sustenabil, atat din punct de vedere politic, dar si economic si social. Reduceri prudente de cheltuieli conform unui plan gradual, cresteri de taxe doar pentru bogati (fara a afecta clasa de mijloc, care reprezinta majoritatea) si in masura in care este posibil relaxare cantitativa – “quantitative easing” injectia puternica de bani de catre banca centrala pentru relansarea creditarii, crestere economica, reducerea somajului, etc. Problema datoriei publice va fi o problema gestionabila atat timp cat va exista crestere economica, sau se va incearca stimularea acesteia, in timp ce deficitul guvernamental va putea fi redus gradual prin intermediul aceluiasi canal – crestere, reducerea somajului, mai multi contributori, mai multe venituri, mai putine cheltuieli pentru someri, etc.

Una peste alta semnalul dat de Statele Unite este unul negativ, iar contextul nefericit. Incertitudinea cu privire la iesirea din criza, balbaielile legate de amanarea/continuarea programului de relaxare cantitativa (efectul Bernanke), reprosurile repetate ale americanilor cu privire la “surplusul cronic de cont curent” al Germaniei si, mai nou, un blocaj politic declansat de efectul Obamacare afecteaza grav credibilitatea SUA pe plan mondial. Toate acestea sunt semnale negative, pe fondul unui context delicat.

articol publicat pe www.contributors.ro

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns