Home fonduri de investitii Putem relansa economia Romaniei? Solutii exista, e nevoie de…

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Furnizarea de capital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii asupra stabilitatii financiare, dar si cresterii economice a economiilor nationale. In urma declansarii crizei, OECD a demarat un proiect de mare anvergura in Europa si nu numai www.oecd.org/finance/lti. Scopul acestuia a fost de a facilita investitiile pe termen lung prin intermediul investitorilor institutionali (precum fondurile de pensii private), investitii cu impact direct asupra cresterii economice si stabilitatii financiare internationale. Altfel spus, banii constituiti in fonduri de pensii private pot fi atribuiti investitiilor pe termen lung, precum investitiile in infrastructura, scopul fiind impactul acestora asupra relansarii economiilor nationale. De ce fondurile de pensii private? Deoarece prin insasi natura activitatii, administratorii acestor fonduri nu sunt constransi de nevoia imediata de lichiditate, ceea ce justifica o potentiala propensiune a lor catre investitiile in active mai putin lichide, cum ar fi infrastructura, de exemplu.

Exista state care au implementat deja cu succes aceste tipuri de investitii. Australia si Canada sunt doar doua exemple de state ce au demarat astfel de proiecte inca din anii 90 . Aceste state detin in prezent cea mai mare alocare a activelor investite in infrastructura (vezi si OECD Working Papers on Insurance and Private Pensions/Pension Fund Investment in Infrastructure Comparison Between Australia and Canada, no 32, 2013, precum si An Economic Evaluation of Model Risk in Long-term Asset Allocations). Astazi,  „moda” LTI (long term investment) a fost adoptata de multe state europene, alocarea medie a activelor in investitii pe termen lung la nivel mondial fiind undeva in jur de 25%.

In cadrul OECD-Euromoney Infrastructure Summit, 29 May 2013, Paris, specialistii vorbeau deja despre „modelul canadian” si „modelul australian”. Evident, modalitatile de implementare trebuie neaparat adaptate specificitatii fiecarei economii nationale. In Australia, de exemplu, stadiul initial al investitiilor a demarat prin privatizari ale companiilor nationale. In Canada, fondurile mari, cu resurse semnificative si capacitate substantiala de acoperire/atenuare a riscurilor aferente au avut inclinatia de a investi in active alternative. In prezent, OECD s-a angajat in redactarea unui draft a unor asa numite „principii” LTI – Hight level principles of long term investment financing by institutional investors ce va fi supus dezbaterii in cadrul summitului G20 din luna septembrie, a carui prioritate oficial declarata este relansarea cresterii economice mondiale.

Din experienta internationala reiese ca investitiile in active reale ar putea fi realizate pe doua directii : 1. investitii „directe” la nivel de proiect – aceste tipuri de investitii pot fi destul de riscante in lipsa unei expertize pertinente la nivelul administrator/regulator dar si reglementari/supravegheri a autoritatiilor extrem de vigilente. O solutie mai putin riscanta s-a dovedit a fi investitia in active cu venit fix („project bonds” sau „debt asset backed securities”).  2. investitii „indirecte”, in fonduri specializate – care sa investeasca in proiecte. Astfel de investitii ar putea simplifica lucrurile, insa ar presupune si ceva costuri suplimentare (de intermediere). Unele state au recurs la constituirea de fonduri de investitii de tip parteneriat public-privat, cu implicare limitata a statului – mai degraba in scopul garantarii.  

Poate fi un proiect de tip LTI o solutie si pentru economia Romaniei? Eu cred ca da. Daca altii au putut, noi de ce nu? Cu  mentiunea ca implementarea unui astfel de proiect sa fie precedat de o analiza swot profesionist fundamentata (ex ante, nu ex post, cum ne am cam obisnuit noi sa facem) ce ar avea ca scop principal identificarea unor detalii specifice economiei romanesti. Analiza va trebui sa raspunda unor intrebari de genul: cat ar trebui sa aloce fondurile de pensii private din Romania in investitii alternative (active reale)? ce impact ar avea asupra economiei nationale? cate fonduri ar trebui sa se implice, toate sau doar cele ce dispun de o anumita anvergura financiara? implicarea ar trebui sa vizeze un singur proiect sau mai multe? In plus, va trebui sa existe o analiza la rece a proiectelor cu adevarat competitive in care fondurile de pensii private sa investeasca si mai ales a rentabilitatii acestora, altfel costurile ar putea fi mult superioare potentialelor beneficii. Nu in ultimul rand, stabilitatea politica va juca aici un rol important, avand in vedere ca investitiile lansate se adreseaza termenului lung, prin urmare e nevoie de continuitate, nu de volatilitate a opiniilor. Si ca sa raspund intrebarii din titlu. Solutii exista, categoric. E nevoie de profesionalism, profesionalism, profesionalism si…vointa. Politica.

articol publicat pe www.contributors.ro

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns