Home BNR Inflatia – fenomen meteosensibil?

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

td_demo_atachement_3

Cu totii resimtim in propriul buzunar cresterea preturilor din supermarketuri, in special la alimente. Documentele oficiale confirma, daca mai era cazul, anuntand ca, din cauza efectelor secetei asupra preturilor la alimente, in Romania inflatia va creste pana la aproximativ 5% la sfarsitul anului. Acelasi motiv este invocat si de INS, seceta. Potrivit acestei institutii, dupa ce in septembrie preturile au crescut cu 1,18% (ca urmare a scumpirii alimentelor), rata anuala a inflatiei a atins maximul din acest an ajungand la 5,33%. Asadar, sa intelegem ca inflatia din Romania este un fenomen mai mult sau mai putin meteosensibil?

In primul rand, este bine de stiut ca problema nu este specific romaneasca, ci globala. Potrivit rapoartelor FMI si Banca Mondiala seceta din acest an va determina o crestere globala a preturilor la alimente. Deocamdata nu exista semne care sa anunte o criza alimentara precum cea din 2008, insa trebuie sa fim precauti, precizeaza aceleasi surse. Intrebarea este cat de mult poate o banca nationala sa contracareze/controleze efectele unui astfel de fenomen „meteo”, sa-i spunem?

Sa luam cazul Romaniei. In rapoartele sale, BNR distinge intre evolutia inflatiei totale si evolutia inflatiei de baza (engl core inflation). Inflatia de baza reprezinta o parte componenta a IPC ce poate fi influentata (mai degraba decat controlata efectiv) de BNR prin intermediul canalelor de transmisie a propriilor impulsuri de politica monetara. Componenta „remanenta” este alcatuita in principal din preturi administrate si preturi volatile, reprezentand o parte semnificativa din IPC ce nu poate fi controlata in mod direct de banca nationala. In plus, in aceasta parte remanenta as include si o anumita componenta „structurala” a inflatiei, adica acea parte a IPC ului care este dependenta de rezolvarea problemelor structurale din economia romaneasca (productivitate, tehnologie, etc). Cu alte cuvinte, putem spune ca Banca Nationala a Romaniei tinteste un indicator (IPC) pe care nu il poate controla decat partial.

Rapoartele BNR arata ca rata inflatiei de baza a scazut considerabil incepand din anul 2000, ca rezultat al politicii monetare, in vreme ce componenta remanenta (preturi administrate, preturi alimentare, etc) a ramas relativ constanta. Iar daca luam in considerare faptul ca in ultimii ani ponderea in cosul IPC a produselor alimentare a fost de circa 40 la suta (aproape dublu în raport cu valoarea consemnata in zona euro), atunci putem spune ca, da, inflatia in Romania este un fenomen meteosensibil. Asupra unor astfel de variabile influenta politicii monetare prin gestionarea cererii agregate (specific strategiei inflation targeting) este aproape nula. Miscarile sunt impredictibile, insa impactul direct exercitat asupra evolutiei indicelui preturilor de consum este semnificativ. Cu atat mai mult in cazul Romaniei, unde ponderea in cosul de consum este ridicata.

In plus, rapoartele BNR amintesc cu consecventa factori care au afectat de a lungul timpului atingerea tintei propuse. Factori care se afla in afara sferei de influenta a politicii monetare: persistenta unor rigiditati nominale asimetrice, programarea efectuarii unor ajustari semnificative de preturi administrate,  socuri adverse pe latura ofertei. Cu alte cuvinte, din cauza unor fenomene imprevizibile precum evolutia vremii, sau a structurii economiei romanesti, a problemelor sale structurale inca nerezolvate, dar si  a modului asimetric in care economia romaneasca raspunde la socuri adverse, rata anuala a inflatiei a avut si poate avea  abateri de la tinta de inflatie.

Cu toate astea, as adauga cateva lucruri. Uitandu-ma in urma, cred ca se impune o analiza mai atenta a caracterului temporar sau permanent al socurilor amintite mai sus.  Pentru simplul motiv ca intr-un fel manageriezi un soc de natura temporara si altfel unul de natura permanenta. Au existat situatii cand socuri pe partea ofertei au fost evaluate initial ca avand efecte temporare, in realitate insa efectele inflationiste al unora din acesti factori s-au dovedit a fi „neasteptat de ample si de durabile”.

Pe de alta parte, avand in vedere rolul si implicatiile nivelului tintelor de inflatie, BNR ar trebui sa ia in considerare oportunitatea revizuirii acestora cand este necesar. BNR isi va consolida credibilitatea (cu toate beneficiile care decurg de aici) atat timp cat agentii economici o vor percepe ca pe un decident puternic ancorat in realitate. Criza actuala a scazut semnificativ increderea in eficienta impusurilor fiscale mai ales, dar si a celor monetare. Cu toate astea, institutiile cele mai credibile in aceasta perioada au ramas bancile centrale. Acestea incearca acum sa ancoreze credibil anticipatii optimiste privind inflatia dar si o relansare graduala a cresterii economice. O adevarata provocare pentru economisti, as spune.

articol publicat pe www.contributors.ro

 

 

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns