Home criza financiara FMI: România, deficit structural 0,2% în 2012. ?!

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Fondul Monetar International a facut public recent ultimul raport de evaluare a aranjamentului de asistenta financiara incheiat cu statul roman in anul 2009. Ceea ce atrage atentia de la o prima citire este diferenta considerabila intre modul in care este vazuta (in cifre) economia Romaniei de catre Fondul Monetar International, vis a vis de Comisia Europeana, Comisia Nationala de Prognoza sau Ministerul de Finante al Romaniei, de exemplu. Se pot observa cu usurinta diferente semnificative referitoare la prognoza pentru 2012 a unor indicatori importanti, precum PIB, deficit bugetar, deficit bugetar structural dar si prognoze privind evolutia output gap ului in Romania (decalaj de productie).  Din toti acesti indicatori macroeconomici, soldul bugetar structural mi-a atras atentia in mod special.

In contextul semnarii Tratatului fiscal, in Romania au existat discutii aprinse legate de acest indicator, incepand de la ce inseamna un deficit structural sau cum se estimeaza si pana la ce avantaje sau dezavantaje am avea prin limitarea acestuia, sau impactul ajustarii sale asupra economiei, etc. Marturisesc ca asteptam cu nerabdare prognoza FMI prevind evolutia soldului structural pentru anul 2012. Si asta pentru ca potrivit ultimelor declaratii ale reprezentantului FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks, deficitul structural al Romaniei urma sa coboare in 2012 la nici mai mult nici mai putin de 0,1% din PIB. In ultima sa evaluare, Fondul Monetar International a rectificat insa cifra pentru deficitul structural, de la 0,1%, conform spuselor oficialului FMI in decembrie anul trecut, la 0,2% din PIB.

Cifra estimata de FMI este insa foarte diferita de cifra estimata de Comisia Europeana, Consiliul fiscal, sau Guvernul Romaniei pentru acelasi indicator. Este evident ca cineva are dreptate si cineva greseste, nu pot avea toti dreptate in acelasi timp. Cred insa cu tarie ca nu este deloc benefic Romaniei ca cifrele unor institutii „cu greutate”– Comisia Europeana, Guvernul Romaniei sau Fondul Monetar International sa fie atat de diferite. Cu atat mai mult cu cat Romania s-a angajat sa respecte Tratatul fiscal si, astfel, ochii tuturor sunt indreptati asupra deficitului structural, de a carui limitare pare ca depinde rezolvarea uneia dintre principalele cauze ale crizei mondiale, context in care a devenit si el „vedeta” peste noapte. In vreme insa ce celelalte state gandesc strategii de incadrare in tinta de deficit structural, Romania nu s-a lamurit inca, in fapt, care este cifra corecta pentru acest indicator…

Iata doar cateva aspecte care cred ca ar trebui neaparat lamurite:

1. Dupa cum spuneam, conform ultimelor cifre facute publice de FMI, Romania va avea in 2012 un deficit structural de -0,2% din PIB. In Programul de Convergenta 2012-2015 recent aparut, Guvernul Romaniei propune o cifra semnificativ diferita pentru deficitul bugetar structural in anul 2012 (-1,4% din PIB).

In acelasi timp, Comisia Europeana proiecteaza pentru anul 2012 un deficit bugetar structural de -2,6% din PIB (documentul Cyclical adjustment of budget balances, autumn 2011, dat publicitatii in 24 octombrie 2011). De altfel, aceeasi cifra estimeaza si Consiliul Fiscal pentru anul 2012.
Aceasta cifra este insa calculata pentru un deficit bugetar consolidat (pe ESA) de -3,7%.

Mai nou, Guvernul isi propune pentru 2012 un deficit bugetar consolidat de -1,9% din PIB pe cash (-2,3% din PIB pe ESA). Asa incat, conform noului deficit consolidat propus de guvern pentru 2012, deficitul structural pentru acelasi an ar fi, conform modelului Comisiei Europene, de -1,2 % din PIB (componenta bugetara ciclica estimata de Comisia Europeana este, conform aceluiasi document, de -1,1%).  Deci nicidecum -0,2% din PIB, asa cum arata proiectia FMI.

2. Dincolo de faptul ca cifrele institutiilor trebuie sa fie consistente, nu este de neglijat nici aspectul legat de impactul acestui indicator asupra economiei. Astfel, conform cifrelor FMI, Romania va face in 2012 o ajustare fiscala de nici mai mult nici mai putin de aproape 3% din PIB. Ceea ce este foarte mult. Romania a facut deja pana acum una dintre cele mai dure ajustari fiscale din UE (in medie 1,8% pe an reducere in termeni de deficit structural, aproape dublu fata de majoritatea statelor europene), astfel incat o ajustare de aproape 3% din PIB pentru anul viitor merita dezbatuta serios. Este foarte important de stiut cum anume, ce tip de masuri se vor lua, etc pentru a ajunge la 0,2% din PIB deficit structural in anul 2012.

3. Riscul unui deficit structural mic creat prin ajustare de cheltuieli cred insa ca este cel mai mic. Exista un risc si mai mare. Acela de a ne imagina ca avem un sold structural scazut, in vreme ce el in realitate e mic doar pe hartie. Si risca sa explodeze cu prima ocazie…Cum? Simplu. Este stiut faptul ca deficitul bugetar total = deficit bugetar ciclic + deficit bugetar structural.

Conform metodologiei indicata si utilizata oficial de Comisia Europeana, asa numita „metoda dezagregata” (propusa initial in Nathalie Girouard and Christophe André “Measuring cyclically-adjusted budget balances for OECD countries” OECD Economics Department, Working Papers n° 434, 2005), deficitul structural este dependent practic de cifra calculata pentru deficitul ciclic, caci el este considerat componenta remanenta: deficit structural = deficit total – deficit ciclic. Componenta ciclica este rezultanta produsului dintre decalajul de productie si ceea ce se numesc economistii „senzitivitate a deficitului bugetar”.

Aceasta componenta bugetara ciclica este influentata insa semnificativ de cifra estimata pentru decalajul de productie, de vreme ce senzitivitatea deficitului bugetar ramane relativ constranta, cel putin pe termen scurt. Pentru Romania, cifrele estimate pentru decalajul de productie (diferenta intre nivelul PIB ului curent si nivelul PIB ului potential al unei economii) sunt foarte diferite. Astfel, potrivit Fondului Monetar International, outpul gap ul in 2012 in Romania va fi de aproape -5% (mai exact -4,7%). Comisia Europeana estimeaza pentru Romania un output gap de -3,7%,  iar Guvernul Romaniei in Programul de Convergenta propune un decalaj de productie de -3,4%. Asa incat, plecand de la estimari atat de diferite privind decalajul de productie, se estimeaza componente bugetare ciclice diferite, prin urmare si deficitele structurale vor fi diferite.

Sa observam insa nuanta. In acest fel, deficitul structural este limitat nu pentru ca s-au facut ajustari, mai exact s-a taiat din cheltuieli, ci pentru ca decalajul de productie estimat este foarte mare, prin urmare din deficitul bugetar total se scade implicit o componenta ciclica foarte mare (de exemplu: 2,3% deficit total pe ESA – 2,1% deficit ciclic = 0,2% deficit structural ). Exista posibilitatea ca Fondul Monetar International sa estimeze soldul structural pentru Romania conform asa numitei „metode agregate” (vezi si Computing Cyclically Adjusted Balances and Automatic Stabilizers, Annalisa Fedelino, Anna Ivanova, and Mark Horton, Fiscal Affairs Department, IMF, tehnical notes and manuals, nov. 2009) conform careia soldul structural nu mai este calculat ca si componenta remanenta, ci este calculat direct ca diferenta intre veniturile structurale si cheltuielile structurale. In aceasta situatie, este cu atat mai interesant de stiut cum anume s-a ajuns la un astfel de deficit. Pentru ca astfel discutia se reduce la ce cheltuieli structurale au fost luate in calcul pentru a se ajunge la un deficit de 0,2% din PIB?

articol publicat pe cursdeguvernare.ro

 

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns