Home crestere economica 7 semne de care se tem economistii. Intram din nou in recesiune?

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

In ciuda aparentelor, problemele din economia americana, care au declansat initial spargerea bulei imobiliare si criza financiara actuala nu au fost nici pe departe rezolvate. Pe fondul deciziilor mai degraba haotice ale decidentilor, dezechilibrele economice si financiare s-au accentuat in ultimii ani. Tergiversarea unor solutii structurale, sanatoase si preferinta pentru pseudo-solutii monetare care nu au facut altceva decat sa cumpere timp cu bani ieftini au creat conditii favorabile de aparitie a  ceea ce economistii numesc “o furtuna perfecta”.

Din ce in ce mai multe voci oficiale incep sa recunoasca public asta.„Economia mondiala este la fel de vulnerabila la o criza financiara asa cum era in 2007 (…) iar un pericol in plus sunt datoriile mai mari decat erau atunci si expunerea economiilor emergente”, declara de curand Jaime Caruana, directorul general al Bancii Reglementelor Internationale – banca bancilor centrale. Mai mult, Caruana considera ca sistemul financiar international este in multe privinte mai fragil decat era inaintea crizei  din 2008. De curand, Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertiza prin oficialul Lagarde că „pietele financiare sunt prea optimiste, in conditiile in care rata somajului si nivelul ridicat al datoriilor din Europa ar putea afecta investitiile din regiune si perspectivele de crestere ale acesteia”. Banca Mondiala avertiza de curand oficial ca acum este momentul sa ne pregatimpentru un nou val al crizei.

In opinia mea, patru elemente pot fi considerate ca fiind definitorii pentru cele descrise mai sus: “bula suprema” a datoriilor suverane – criza datoriilor suverane a atins un nivel critic, strategii de politica economica incoerente pe termen mediu, manipularea datelor astfel incat tendintele economice reale sunt ascunse, conflictul economic generat de situatia din Rusia care, aparut intr-un moment nefavorabil din punct de vedere economic poate avea urmari mai grave decat ne putem astepta. Intr- un astfel de context, intrebarea de fond este cat mai poate dura acest “echilibru” fragil?

Sintetizand, iata care sunt principalele semnale care se definesc peisajul descris mai sus si la care ar trebui sa cugetam mult mai profund:

1.      Problemele fundamentale ale zonei euro au ramas nerezolvate pana si in 2014. Potential mic de crestere, somaj ridicat, datorii publice mari, pierdere de  competitivitate.

2.      Statele din UE au incetinit puternic, Italia este in recesiune, Franta va avea zero crestere in 2014, Cehia, Olanda Portugalia, Spania, Slovenia, Grecia, Irlanda au fost cu minus in 2013 si tendinta va continua.Rata somajului in Franta a ajuns la un nou record, in Grecia este in prezent la 26,7 la suta, (iar in randul tinerilor este de 56,8 la suta); rata șomajului in zona euro ca intreg este de 12% la suta

3.      Banca Centrala Europeana incearca cu disperare sa substituie reformele structurale oferind in schimb stimul monetar ajungand pana la a propune solutia dobanzilor negative… Pe de alta parte, tiparnita de dolari se va opri in octombrie. Fed va injecta  in piata ultimele 15 miliarde de dolari, dupa ce QE a reusit (sau nu?) sa salveze aparentele vreme de cativa ani prin tiparirea a peste patru trilioane de dolari. Ce va inseamna asta? Mai putini bani disponibili pentru investitii la o dobandă mai mare fata de cea pe care FED o propune acum, de 0,25%.

4.      Pietele financiare sunt „euforice”, activele mult supraevaluate, indicii bursieri internationali nu reflecta realitatea economiei reale, iar incetarea programului QE a FED va afecta direct evolutia lor. „Normalizarea” dobanzilor FED ului va avea consecinte directe asupra pietelor financiare, la fel si evolutia randamentelor bondurilor pe 10 ani asteptata de toata lumea in septembrie.

5.      Conflictul economic intre Statele Unite- UE si Rusia nu trebuie subestimat. „Mutarile” Rusiei vor afecta cu siguranta sistemul financiar global. In plus, razboiul sanctiunilor economice impotriva Rusiei nu fac altceva decat sa puna presiune pe economia europeana, in primul rand. Sa nu uitam ca Rusia este in topul partenerilor comerciali ai UE, prin urmare blocarea importurilor de alimente din Uniunea Europeana nu are cum sa ramana fara urmari.

6.      Sistemul bancar din Bulgaria s-a confruntat de curand cu cel mai grav atac speculativ din ultimii 20 de ani.

7.      Acceptarea restructurarii datoriilor si implicit a unei valori nominale mai mici a bondurilor nu este solutia structurala care va conduce la spargerea „bulei supreme” a datoriilor asteptata de toata lumea.  Iar falimentul Argentinei este un exemplu in acest sens. Nu stim cat timp (sau cati dintre ei) investitorii vor accepta sa castige mai putini bani, iar cazul Elliot in Argentina trebuie vazut ca un semnal puternic in acest sens.

 

Nici Romania, ca stat european in primul rand, nu va ramane neafectata de ce se intampla in exterior. Indicatorii macroeconomici incep deja sa-si arate senzitivitatea la contextul economic international, in speta cel european. Incetinirea vitezei cresterii economice anuntata recent de Institutul National de Statistica poate fi un semnal in acest sens. Cu toate astea, nu se poate spune ca sunt motive reale de ingrijorare, o crestere economica de 2,6% semestrul 1 2014 fata de aceeasi perioada a anului anterior ramane totusi una dintre cele mai mari cresteri economice din UE. Desi economia Romaniei este stabila din punct de vedere macroeconomic (inflatie stabila, curs de schimb stabil, deficit buegtar in tinta, extindere chiar a spatiului fiscal, datorie publica sustenabila si mult inferioara nivelurilor la nivel european, etc) Romania trebuie sa ramana vigilenta, iar autoritatile consecvente cu masurile economice adoptate in scopul sustinerii cresterii economice. In contextul international actual, mentinerea stabilitatii macroeconomice este mai mult decat necesara pentru a atenua efectele unui potential soc extern.

articol aparut pe www. adevarul.ro

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns