AURA SOCOL

Macroeconomie și politici financiare.

Dincolo de cifre.

Home inflatie

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Scriu de ani buni despre zona euro si mai ales despre ceea ce inseamna pentru Romania aderarea la aceasta zona. Nu de putine ori am scris ca Romania are nevoie sa-si defineasca un traseu, un Plan de trecere la euro in mod oficial, asa cum toate celelalte state est europene au facut (majoritatea imediat dupa intrarea in UE). La 11 ani de la intrarea in UE, Guvernul Romaniei a infiintat prin Ordonanta de Urgenta o Comisie Nationala de trecere la euro. Comisie care isi propune sa adopte un Plan de trecere la euro pentru care sa existe consens national. Asta inseamna ca indiferent cine este la butoane, Romania stie ce are de facut cu privire la drumul sau catre euro.

In Romania mult timp s-a vorbit despre daca ar trebui sau nu sa intram in zona euro si in mod special cand. Tratatul de functionare a UE (TFUE) este cel care prevede obligatiaRomaniei ca stat membru de a face toate demersurile pentru a trece la etapa superioara de integrare – intrarea in zona euro. In fapt, TFUE prevede ca toate statele membre (cu exceptia celor cu derogare permanenta, cum a avut Marea Britanie, de exemplu) sa faca acest pas, mai devreme sau mai tarziu, dupa o perioada mai mult sau mai putin extinsa. In momentul de fata, Romania are statut de stat membru cu derogare temporara. Plecand de la aceasta realitate, Romania nu ar trebui sa se mai intrebe daca ar trebui sa trecem la euro sau nu, nici macar cand nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult in momentul de fata. Intrebarea corecta – la care Comisia Nationala de trecere la euro ar trebui sa raspunda in final – este cum ar trebui sa facem asta, in ce conditii, astfel incat Romania sa obtina beneficii nete. Pentru ca, dincolo de obligatie, pana la urma Romania ar trebui sa-si doreasca sa intre in zona euro pentru avantajele pe care le va avea odata admisa.

In opinia mea, Romania va avea o serie de avantaje certe odata cu aderarea la euro, insa acestea vor putea fi obtinute in anumite conditii:

td_demo_atachement_3

Cu totii resimtim in propriul buzunar cresterea preturilor din supermarketuri, in special la alimente. Documentele oficiale confirma, daca mai era cazul, anuntand ca, din cauza efectelor secetei asupra preturilor la alimente, in Romania inflatia va creste pana la aproximativ 5% la sfarsitul anului. Acelasi motiv este invocat si de INS, seceta. Potrivit acestei institutii, dupa ce in septembrie preturile au crescut cu 1,18% (ca urmare a scumpirii alimentelor), rata anuala a inflatiei a atins maximul din acest an ajungand la 5,33%. Asadar, sa intelegem ca inflatia din Romania este un fenomen mai mult sau mai putin meteosensibil?

In primul rand, este bine de stiut ca problema nu este specific romaneasca, ci globala. Potrivit rapoartelor FMI si Banca Mondiala seceta din acest an va determina o crestere globala a preturilor la alimente. Deocamdata nu exista semne care sa anunte o criza alimentara precum cea din 2008, insa trebuie sa fim precauti, precizeaza aceleasi surse. Intrebarea este cat de mult poate o banca nationala sa contracareze/controleze efectele unui astfel de fenomen „meteo”, sa-i spunem?