AURA SOCOL

Macroeconomie și politici financiare.

Dincolo de cifre.

Home fonduri de pensii private

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Peste tot in lume, necesitatea de a reduce presiunea sistemului de pensii publice asupra cheltuielilor publice a determinat introducerea unor sisteme de pensii alternative. Solutia identificata de toata lumea a fost implementarea unui mix al sistemelor de pensii publice si private, optandu-se astfel mai degraba pentru capitalizarea contributiilor persoanelor, decat pentru redistribuirea intergenerationala. Spre deosebire de sistemul public, sistemul privat de pensii nu se bazeaza pe redistribuire, ci pe economisire si investitii. In 2008, Romania introducea sistemul pensiilor administrate privat. Demarat mai tarziu decat in alte state est europene, sistemul romanesc s-a dovedit a fi un succes. Functionarea si administrarea de pana acum a condus la obtinerea unei rate medii de rentabilitate in 2013 de 10,45%. Performantele investitionale au fost cu atat mai bune cu cat au fost obtinute prin plasamente financiare cu risc redus, pe fondul unei crize economice si financiare internationale fara precendent.

Furnizarea decapital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii directe asupra cresterii economice si stabilitatii financiare in aceeasi masura. Acest context a generat dezvoltarea puternica a unui instrument economic (relativ) nou – Fondurile Suverane de Investitii (FSI).FSI urile sunt in fapt vehicule investitionale cu un portofoliu diversificat de active, atat pe piata nationala cat si internationala. Sunt finantate de stat (fiind suverane), in genere fiind infiintate in scopuri macroeconomice – stimularea economiei nationale pe baza unor strategii de investitii pe termen mediu si lung.

Sub impactul crizei financiare, ascensiunea fondurilor suverane de investitii a fost impresionanta. In multe cazuri,acestea s-au comportat asemeni unui stabilizator fiscal, furnizand guvernelor venituri suplimentare. Ideea crearii unui Fond suveran de investitii in scopul stimularii economiei nationale a fost agreata si de institutiile europene si internationale (Comisia Euroepana, FMI, OECD, etc.). Plecand de larolul in crestere pe care fondurile suverane de investitii il au pe pietele financiare mondiale, si implicit, europene, Comisia Europeana a propus chiar o abordare comuna a acestora la nivel european. Documentul Comisiei Europene concepe practic baza pe care statele membre pot lua o decizie privind o abordare comuna la nivel european in privinta FSI. UE incurajeaza astfel utilizarea de catre statele membre a instrumentelor existente, abordare comuna propusa de Comisie fiind in fapt in asentimentul FMI (care a si creat un Cod de Conduita pentru FSI) dar si OECD, etc.

Furnizarea de capital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii asupra stabilitatii financiare, dar si cresterii economice a economiilor nationale. In urma declansarii crizei, OECD a demarat un proiect de mare anvergura in Europa si nu numai www.oecd.org/finance/lti. Scopul acestuia a fost de a facilita investitiile pe termen lung prin intermediul investitorilor institutionali (precum fondurile de pensii private), investitii cu impact direct asupra cresterii economice si stabilitatii financiare internationale. Altfel spus, banii constituiti in fonduri de pensii private pot fi atribuiti investitiilor pe termen lung, precum investitiile in infrastructura, scopul fiind impactul acestora asupra relansarii economiilor nationale. De ce fondurile de pensii private? Deoarece prin insasi natura activitatii, administratorii acestor fonduri nu sunt constransi de nevoia imediata de lichiditate, ceea ce justifica o potentiala propensiune a lor catre investitiile in active mai putin lichide, cum ar fi infrastructura, de exemplu.