AURA SOCOL

Macroeconomie și politici financiare.

Dincolo de cifre.

Home adoptarea euro in Romania

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Scriu de ani buni despre zona euro si mai ales despre ceea ce inseamna pentru Romania aderarea la aceasta zona. Nu de putine ori am scris ca Romania are nevoie sa-si defineasca un traseu, un Plan de trecere la euro in mod oficial, asa cum toate celelalte state est europene au facut (majoritatea imediat dupa intrarea in UE). La 11 ani de la intrarea in UE, Guvernul Romaniei a infiintat prin Ordonanta de Urgenta o Comisie Nationala de trecere la euro. Comisie care isi propune sa adopte un Plan de trecere la euro pentru care sa existe consens national. Asta inseamna ca indiferent cine este la butoane, Romania stie ce are de facut cu privire la drumul sau catre euro.

In Romania mult timp s-a vorbit despre daca ar trebui sau nu sa intram in zona euro si in mod special cand. Tratatul de functionare a UE (TFUE) este cel care prevede obligatiaRomaniei ca stat membru de a face toate demersurile pentru a trece la etapa superioara de integrare – intrarea in zona euro. In fapt, TFUE prevede ca toate statele membre (cu exceptia celor cu derogare permanenta, cum a avut Marea Britanie, de exemplu) sa faca acest pas, mai devreme sau mai tarziu, dupa o perioada mai mult sau mai putin extinsa. In momentul de fata, Romania are statut de stat membru cu derogare temporara. Plecand de la aceasta realitate, Romania nu ar trebui sa se mai intrebe daca ar trebui sa trecem la euro sau nu, nici macar cand nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult in momentul de fata. Intrebarea corecta – la care Comisia Nationala de trecere la euro ar trebui sa raspunda in final – este cum ar trebui sa facem asta, in ce conditii, astfel incat Romania sa obtina beneficii nete. Pentru ca, dincolo de obligatie, pana la urma Romania ar trebui sa-si doreasca sa intre in zona euro pentru avantajele pe care le va avea odata admisa.

In opinia mea, Romania va avea o serie de avantaje certe odata cu aderarea la euro, insa acestea vor putea fi obtinute in anumite conditii:

Nu știu dacă ați apucat sau nu sa va dati seama, dar zilele trecute părea ca vom avea o noua țintă de intrare în zona euro. Discuția s a stins rapid. Și de data asta.

Ce am declarat de data asta pt ZF LIVE. #enjoy

Sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană“

Sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană“

Sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană“ | vineri, 7 aprilie 2017 | Aula Academiei Române. Subiectul principal al sesiunii: prezentarea de către acad. Daniel Dăianu a studiului „ROMÂNIA ŞI ADERAREA LA ZONA EURO: ÎNTREBAREA ESTE ÎN CE CONDIȚII!“.

Autori: acad. Daniel Dăianu (coordonator), Ella Kállai, Gabriela Mihailovici și Aura Socol.

Studiul „România şi aderarea la Zona Euro“ poate fi consultat pe site-urile Băncii Naționale a României: https://goo.gl/mupNRO și Institutului European din România: https://goo.gl/751YTA.

Cand Romania a intrat in UE si-a asumat implicit obligatia de a adopta moneda euro. Astazi, dupa 10 ani, ironia face ca statele est europene – inclusiv Romania – sa indeplineasca criteriile nominale de acceptare in eurozona, in timp ce state din insasi ZE nu le mai indeplinesc. Cu toate astea, atitudinea comuna a statelor est europene este de asteptare. Din mai multe motive. Pe de o parte, criza a reusit sa convinga pe multi (nu pe toti, e adevarat) ca nu este de dorit sa intri in zona euro oricand si oricum. Evolutiile de pana acum arata ca majoritatea criteriilor nominale au fost indeplinite destul de greu, in toate aceste state, iar faptul ca ele sunt indeplinite in prezent nu este o garantie ca vor fi indeplinite si in viitor. Pe de alta parte, experienta statelor din interiorul eurozonei a aratat ca indeplinirea criteriilor de la Maastricht la momentul aderarii nu a inseamnat si mentinerea lor, cel putin nu pentru tarile cu decalaj mare de venit.

De ce conteaza aceste decalaje

 In Romania a existat pana de curand ideea ca e suficient sa indeplinesti criteriile nominale pentru a declansa procedura de aderare la zona euro. Inca mai exista astfel de idei, care, in esenta, se bazeaza pe ratiuni mai degraba politice si/sau geopolitice atunci cand invoca o trecere rapida la euro. In fapt, Romania a fost multa vreme singura tara din regiune cu un deficit de analiza economica temeinica pe aceasta tema.

Lansarea studiului “Romania si aderarea la zona euro”.

Autori: Daniel Daianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici, Aura Socol

Multumim, BNR si IER

intregul studiu il gasiti aici

http://www.bnr.ro/Studii,-analize,-puncte-de-vedere-4009.aspx

multumim si calea europeana, bineinteles :))

Video Partea a II-a. România și aderarea la zona Euro. Riscuri și oportunități. Dezbatere organizată de Institutul European din România – European Institute of Romania și Societatea Română de Economie, cu sprijinul BNR –- http://bit.ly/2ggdVDp

Pentru prima data dupa intrarea in Uniunea Europeana, Romania poate intra in zona euro. Cel putin teoretic. In acest moment, Romania indeplineste criteriile nominale impuse pentru adoptarea euro (criteriile de la Maastricht). Conform datelor oficiale, criteriul ratei inflatiei este indeplinit incepand cu iunie 2014 (1,4% inflatie medie), deficitul bugetului consolidat se incadreaza in limita de 3% (2,3%), datoria publica in cea de 60% (38%), criteriul ratei dobanzilor pe termen lung poate fi bifat inca din noiembrie 2013, iar cursul de schimb din octombrie 2010.

Criza financiara a validat insa fara drept de apel ceea ce o parte a economistilor sustinea de multa vreme, si anume ca satisfacerea criteriilor de la Maastricht nu garanteaza succesul in interiorul uniunii monetare. E nevoie de mai mult. Adevarat. Cu toate astea, nu trebuie minimizat ceea ce, totusi, am reusit sa facem. Bifand criteriile de convergenta nominala, am bifat in primul rand Primul pas, un prag psihologic daca vreti, ceea ce nu e putin lucru. Romania a demonstrat cu ocazia asta ca e capabila sa indeplineasca niste tinte, sa-si asume o responsabilitate pe care sa o duca cu bine pana la capat. Sa aplice reforme structurale, intr-un context in care acestea sunt invocate de toata lumea, ca solutie de fond, de substanta. In plus, bifarea acestor indicatori este cu atat mai semnificativa cu cat s-a desfasurat intr-o perioada foarte dificila, de criza internationala. Pe de alta parte, trebuie remarcat ca aceste criterii au fost atinse fara ca Romania sa aiba o data tinta de adopare a monedei euro care sa functioneze drept ancora pentru sustinerea reformelor. Pentru o buna bucata de vreme, pozitia oficiala a Romaniei vis a vis de intrarea in zona euro a fost de expectativa, guvernul neasumandu-si o tinta anume. Deci se poate.

Incep prin a va spune de ce m-am hotarat sa scriu aceste randuri. Pana mai ieri, imi era “teama” sa nu cumva sa intram in zona euro fara sa fi fost suficient de pregatiti pentru a face asta. Decidentii pareau foarte hotarati cu privire la acest demers. Scriam la vremea respectiva la ce riscuri uriase ne-am fi putut expune in cazul concretizarii unui asemenea scenariu. Intre timp, lucrurile s-au schimbat. De la urgentarea intrarii Romaniei in zona euro am trecut la o atitudine extrema, de expectativa pe termen nelimitat. Astazi, dezbaterea se reduce (intr-o maniera usor ignoranta as spune) la intrebarea: are nevoie Romania de o tinta precisa de intrare in zona euro sau nu?

Daca veti rasfoi presa internationala, veti gasi articole despre state care fie nu si-au dorit niciodata sa intre in zona euro, fie nu-si mai doresc in noul context, fie amana pur si simplu asumarea unei tinte oficiale de intrare. Abordarea Poloniei, de exemplu, este „vom fi pregatiti sa aderam la euro atunci cand o sa aveti problemele rezolvate si cand vom putea sa spunem poporului nostru: acum putem adera fara riscuri (…).”. Bulgaria a amanat adoptarea euro, in conditiile in care statul bulgar indeplineste criteriile de la Maastricht plus avantajul de a avea consiliu monetar. Ungaria, Cehia, si altele au ales de asemenea sa adopte o atitudine de expectativa. Pe scurt, subiectul este controversat. Pe buna dreptate.