AURA SOCOL

Macroeconomie și politici financiare.

Dincolo de cifre.

Home Authors Postat deAura Socol

avatar
60 Posturi 0 comentarii
Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Incepând cu 1 februarie, Janet Yellen este noul preşedinte al FED, devenind astfel prima femeie guvernator al celei mai puternice bănci centrale din lume. Yellen pleaca din start cu avantajul de a prelua o economie americana ce pare sa-si fi revenit din recesiune. In acelasi timp, pleaca si cu un mare dezavantaj. Toata lumea asteapta ca ea sa faca ceea ce Ber­nanke si Greenspan nu au reusit sa faca. Sa dezumfle bulele speculative create in urma demararii programului de relaxare cantitativa, fara a afecta stabilitatea financiara, cresterea economica, si, de ce nu, fara sa declanseze un scenariu apocaliptic imaginat anul trecut – un nou val al crizei financiare internationale.

In 2009, banca centrala a SUA demara programul de relaxare cantitativa (QE), metoda neconventionala de politica monetara. In esenta, acest program presupunea  angajamentul bancii centrale de a achizitiona active financiare in mod constant (lunar), pana cand nivelul somajului se va reduce la un nivel “acceptabil”. In mai anul trecut a fost suficienta o simpla aluzie a ex-pre­sedintelui Bernanke ca banca centrala ar putea sa-si reduca achizitiile de active, pentru ca pietele financiare sa escaladeze. Pe fond, politicile monetare neconventionale de acest tip pot fi justificate – prin fundamentele slabe ale economiei, efectele colaterale ale acestora pot ajunge insa sa provoace o noua bula speculativa, riscandu-se practic intrarea intr-un cerc vicios.

Peste tot in lume, necesitatea de a reduce presiunea sistemului de pensii publice asupra cheltuielilor publice a determinat introducerea unor sisteme de pensii alternative. Solutia identificata de toata lumea a fost implementarea unui mix al sistemelor de pensii publice si private, optandu-se astfel mai degraba pentru capitalizarea contributiilor persoanelor, decat pentru redistribuirea intergenerationala. Spre deosebire de sistemul public, sistemul privat de pensii nu se bazeaza pe redistribuire, ci pe economisire si investitii. In 2008, Romania introducea sistemul pensiilor administrate privat. Demarat mai tarziu decat in alte state est europene, sistemul romanesc s-a dovedit a fi un succes. Functionarea si administrarea de pana acum a condus la obtinerea unei rate medii de rentabilitate in 2013 de 10,45%. Performantele investitionale au fost cu atat mai bune cu cat au fost obtinute prin plasamente financiare cu risc redus, pe fondul unei crize economice si financiare internationale fara precendent.

Furnizarea decapital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii directe asupra cresterii economice si stabilitatii financiare in aceeasi masura. Acest context a generat dezvoltarea puternica a unui instrument economic (relativ) nou – Fondurile Suverane de Investitii (FSI).FSI urile sunt in fapt vehicule investitionale cu un portofoliu diversificat de active, atat pe piata nationala cat si internationala. Sunt finantate de stat (fiind suverane), in genere fiind infiintate in scopuri macroeconomice – stimularea economiei nationale pe baza unor strategii de investitii pe termen mediu si lung.

Sub impactul crizei financiare, ascensiunea fondurilor suverane de investitii a fost impresionanta. In multe cazuri,acestea s-au comportat asemeni unui stabilizator fiscal, furnizand guvernelor venituri suplimentare. Ideea crearii unui Fond suveran de investitii in scopul stimularii economiei nationale a fost agreata si de institutiile europene si internationale (Comisia Euroepana, FMI, OECD, etc.). Plecand de larolul in crestere pe care fondurile suverane de investitii il au pe pietele financiare mondiale, si implicit, europene, Comisia Europeana a propus chiar o abordare comuna a acestora la nivel european. Documentul Comisiei Europene concepe practic baza pe care statele membre pot lua o decizie privind o abordare comuna la nivel european in privinta FSI. UE incurajeaza astfel utilizarea de catre statele membre a instrumentelor existente, abordare comuna propusa de Comisie fiind in fapt in asentimentul FMI (care a si creat un Cod de Conduita pentru FSI) dar si OECD, etc.

Astazi, cursul de referinta anuntat de Banca Nationala a Romaniei a atins un nou maxim. Marti, BNR cota moneda nationala la un curs de 4,4684 fata de euro, usor mai depreciata fata de nivelul de luni cand nivelul ajunsese la 4,43/euro. Dupa cum era de asteptat, inversarea trendului privind evolutia monedei nationale s-a produs pe fondul disputei politice declansate in urma cu doua zile, realitatea demonstrand cat de senzitiva este practic economia la miscarile factorului politic. Economistii spera ca amanarea aprobarii primei evaluari a acordului cu FMI va avea un impact relativ limitat asupra pietelor financiare, in speta pentru ca acordul cu institutiile internationale este de tip preventiv, iar angajamentele pana la urma vor fi respectate sub o forma sau alta. In plus, toata lumea, nu numai economistii, spera ca impactul instabilitatii politice asupra economiei sa fie doar o chestiune de moment.

Noile sisteme de avertizare timpurie a crizelor atrag atentia asupra faptului ca surplusurile mari de cont curent pot fi la fel de nocive ca si deficitele. Explicatia este simpla. Surplusul de cont curent al unui stat se regaseste in deficitul de cont curent al altuia, prin urmare dincolo de o anumita limita (Comisia Europeana considera acest prag ca fiind la 4%) surplusurile de cont curent pot ajunge sa afecteze stabilitatea economica globala.

Ani intregi, tinta reprosurilor a fost China. In ultima perioada, toti ochii sunt indreptati insa asupra Germaniei, motorul economiei europene. Inainte de declansarea crizei financiare internationale, surplusurile Germaniei de cont curent se regaseau in deficitele acumulate de statele periferice din zona euro. Dupa criza, exporturile nemtesti s-au orintat spre economiile emergente, statele europene fiind puternic afectate de scaderea cererii interne. Conform datelor oficiale, surplusul de cont curent al Germaniei ajungea in 2012 la un varf de 201 miliarde dolari. Nici China, nici Japonia nici chiar tarile producatoare de petrol (unde exporturile sunt mult mai mari decat importurile) nu au atins performanta din ultima vreme a Germaniei.

Criza politica declansata in SUA cu doua saptamani in urma s-a prelungit mai mult decat era de asteptat. Astazi, 17 octombrie, toti ochii au fost indreptati spre America, acolo unde un blocaj politic risca sa duca statul federal in incapacitate de plata, tragand dupa el intreaga economie mondiala. Secretarul Trezoreriei avertizase Congresul american cu privire la riscul de a ramane fara bani, in conditiile in care masurile luate anterior de ridicare a plafonului de datorie expirau pe 17 octombrie. Un esec risca intrarea SUA in faliment, cu efecte catastrofale.

Nu e prima data cand ridicarea plafonului pe datorie a SUA a creat probleme, insa acum contextul era extrem de delicat, iar consecintele ar fi putut fi mai grave chiar decat cele determinate de criza din 2008. Votul favorabil al alesilor americani a rezolvat insa doua probleme in acelasi timp: plafonul datoriei a fost ridicat, urmand ca in curand sa fie adoptata si legea finantelor ce a adus America in somaj partial incepand cu 1 octombrie (efectul Obamacare).

Ieri dimineata lumea a ramas siderata la aflarea vestii ca statul federal american intra in “somaj partial”, dupa ce Congresul nu a reusit sa adopte bugetul pentru anul fiscal inceput la 1 octombrie. Nu e prima data cand se intampla asta in SUA, un asemenea eveniment a mai avut loc in anii 90, cand activitatea a fost suspendata pentru 21 de zile. Motivul blocajului este asa numitul “Obamacare” – nume dat dupa reforma sistemului de sanatate promisa americanilor de Barack Obama. Legea nu este legata direct de finantarea Guvernului, insa este folosita drept pretext, pe post de negociere intre taberele politice. Mai mult, majoritatea banilor pentru “Obamacare” ar trebui sa vina din taxe si impozite noi/reducerea altor programe, ce ce inseamna ca proiectul va continua oricum, indiferent daca activitatea guvernului este partial suspendata sau nu.

Exista multe voci care sunt realmente ingrijorate de surplusul de cont curent al Romaniei. Pana la urma, ce e normal si ce nu in surplusul contului curent al unei economii ca a noastra? Vestea buna este ca exporturile de bunuri si servicii s-au imbunatatit. Importurile scazute arata insa o scadere a investitiilor si a consumului ca urmare a lipsei finantarii externe, ceea ce e o veste proasta. Scaderea consumului si investitiilor echivaleaza cu destimularea cererii agregate, or asta nu ajuta deloc o crestere economica deja firava. Dat fiind ca nu economisim destul de mult pentru a putea sustine investitiile, cel mai intelept este sa apelam la economiile altora (economisire externa/importuri).

Privind din aceasta perspectiva, se ajunge la concluzia ferma ca Romania nu-si permite pur si simplu sa aiba surplusuri de cont curent. Avem nevoie de deficite de cont curent, daca vrem crestere. Un deficit de cont curent va reflecta diferentialul dintre economisirea interna si necesarul propriu de investitii. In plus, imbunatatirea contului curent nu este una structurala, determinata de fundamente economice mai bune, ci mai degraba una conjucturala, temporara, nesustenabila, nefiind de natura a indica o echilibrare a economiei nationale.

Victorie fara precedent pentru Angela Merkel in Germania. Austeritate sau crestere economica? pare sa fie dilema momentului, cunoscute fiind vederile Angelei Merkel cu privire la continuarea austeritatii in Europa. Centrul cere periferiei austeritate ca solutie inevitabila, in vreme ce periferia cere pur si simplu aer sa respire. Germania sustine ca si-a facut lectiile in zona euro, asteaptand acum acelasi lucru de la restul statelor europene. Adevarat. Cu toate astea, Germania va trebui sa inteleaga ca face parte dintr-o constructie in care interesele comune trebuie sa primeze, chiar daca din punct de vedere al eficientei economice solutia nu este neaparat optima. In fond, Germania a avut de castigat de pe urma detinerii monedei comune, iar renuntarea la o parte a acestor beneficii nu va fi un capat de tara.

Se implinesc 5 ani de la marea prabusire. Nimeni nu ar fi crezut atunci ca o institutie precum Lehman Brothers va cadea si mai ales ca va aceasta cadere va declansa in lant o noua criza financiara mondiala. Dupa 5 ani, recuperarea economiei mondiale este inca discutabila. Si asimetrica, revenirea economiei mondiale se face in trei viteze: economiile emergente cresc repede (China, India Brazilia), in SUA in ciuda masurilor puternic expansioniste asteptarile nu depasesc o crestere in jur de 2%, in vreme ce Europa pare sa nu-si mai revina. Anul acesta se asteapta scadere economica, cu o Germanie care va creste cu numai 0,6%. Ba mai mult, se vorbeste chiar despre un nou val al crizei, de o amplitudine cel putin la fel de mare precum cea din 2008.