Home austeritate Capcana cresterii salariilor. Cata crestere economica va aduce?

FacebookTwitterGoogle+LinkedInEmaildistribuie

Se pare ca decizia a fost luata. Se vor majora salariile bugetarilor cu 15% incepand din luna iunie. Ma uimeste de-a dreptul cat de simplist sunt analizate niste decizii atat de importante pentru economia romaneasca. Si superficialitatea argumentelor. Se tot repeta obsesiv acelasi mecanism de gandire. Crestem salariile bugetarilor pentru ca trebuie stimulata cresterea economica. Poate fi adevarat. Romania are nevoie de crestere economica ca de aer. S-a ales insa una dintre modalitatile cele mai proaste de a o face. In opinia mea se face o grava eroare atunci cand se ia in calcul doar un canal de transmisie al efectelor salariilor in economie. Si acela foarte plapand. Adica, bun, cresterea salariilor bugetarilor (cu procentul de 15%) poate aduce crestere economica. Dar nu este singurul canal de transmisie al efectelor salariilor asupra economiei. Cresterea salariilor mai are si alte efecte, asupra altor variabile din economie. Ceea ce ma obliga sa analizez efectul total cauzat de factorul crestere de salarii.

Ma voi referi  aici doar la unul dintre aceste canale, cu impactul cel mai relevant. Atat timp cat nu se justifica printr-o crestere de productivitate, impactul evident al cresterii salariilor se va reflecta in cresterea inflatiei si adancirea deficitului de cont curent. Studii bazate pe evidente empirice arata ca in Romania o parte semnificativa din impactul majorarilor salariale se reflecta in deficitul comercial, respectiv deficitul de cont curent.  Acesta cred ca este un motiv suficient de solid ca acest canal de transmisie sa fie luat in considerare. Si, evident, impactul sau asupra economiei sa fie estimat.

Si atunci, problema se defineste in felul urmator: care va fi impactul cresterii totale a salariilor din economie asupra deficitului de cont curent? Ipotezele sunt urmatoarele: luand in calcul un coeficient de transmisie a cresterii salariilor catre sectorul privat de 0,15 rezulta o crestere salariala la nivelul sectorului privat determinata de cresterea salariilor bugetare de 2,5%. Ceea ce inseamna ca la nivel de total salariati din economie, cresterea va fi de 6,2%. Impactul negativ al cresterii costului unitar cu forta de munca asupra deficitului comercial va fi de 0,38 pp (luand in considerare un coeficient de transmisie a costului unitar cu forta de munca asupra deficitului comercial de 1,3).

Pe de alta parte, intr.-un scenariu optimist, impactul estimat al cresterii salariilor asupra cresterii economice este destul de redus, mai putin de 0,3% din PIB. Plecand de la ipotezele: o crestere medie pe familie de bugetari de 9% (un bugetar plus un lucrător în sistemul privat), o inclinatie marginală spre consum de 75%, o pondere in total consum final a familiilor de bugetari  de 28% si o  pondere a consumului final al populatiei în PIB de 62%. Rezulta ca efectul pozitiv al majorarii salariilor asupra cresterii economice este de mai putin de 0,3%. In aceste conditii, cred ca ar trebui sa ne intrebam cu seriozitate si mai ales responsabilitate care va fi efectul net al cresterii initiale a salariilor bugetarilor. Pentru ca pe acesta il vom resimti cu totii. E ca si cum unui bolnav i se da un medicament care are sanse sa-l scape de gripa (un e sigur, functie de cum raspunde la tratament), dar care in mod sigur ii va provoca probleme serioase la stomac…

articol publicat pe www.contributors.ro

 

Conferentiar Universitar Doctor, ASE Bucuresti Academia de Studii Economice din Bucureşti Location: Bucureşti, Romania Email: auragabriela.socol@gmail.com Phone: 0040-01-2112650 Fax: 0040-01-3129549 Postal: 6 ROMANA PLACE, 70167 – BUCHAREST

Niciun comentariu

Lasa un raspuns